Toate articolele

  • Prânzul

    Am văzut că mi-a scris de dimineață, dar nu am deschis. Nu aveam timp de romantisme la prima oră, după o noapte prea scurtă, când programul era clar: deșteptarea, mult prea de vreme, micul dejun rapid, vizita la doctor și cumpărăturile pentru petrecerea aniversară. Am pus pe pilot automat, îndeplinind sarcinile conform planului, iar după patru ore și două bucăți…

    Citește →

  • Dopamina își face efectul

    Și-a tras pantalonii pe el, și-a luat un tricou și a mers să ne facă ceai. Eram în pat de vreo patru ore, sexându-ne, privindu-ne și povestind. „Îmi place să te privesc” i-am șoptit, în timp ce mâna mea îi mângâia fața moale și fină, desenându-i nasul scurt, sprâncenele groase și buzele dulci, ascunse sub firele de barbă. ”Și mie.…

    Citește →

  • Moș Nicolae

    În copilăria mea, acasă la noi, nu l-am sărbătorit pe Moș Nicolae. Nu știu de ce, dar pur și simplu era trecut cu vederea. L-am descoperit târziu, undeva în facultate, alături de primul prieten mai serios care o dădea pe cadouri de 6 Decembrie. Am început să-l sărbătoresc și eu, dar mereu mi s-a părut un pic forțat, Moș Nicolae…

    Citește →

  • Felicitarea de Crăciun

    Și, a venit din nou momentul felicitării de Crăciun. Firma le printează, ni-le livrează, eu le semnez și fetele de la recepție le trimit. Unii le primesc cu o simplă mâzgălitură a numelui meu cu o cariocă neagră, alții cu un text mai mult sau mai puțin elaborat, mai onest sau mai periat, în funcție de intenții și nevoie. Printre…

    Citește →

    Felicitarea de Crăciun
  • Free Solo

    Free Solo este un film despre performantă. Scenariul filmului explică clar cum se face performanța, care este prețul performanței și modul de gândire al celor care ajung la performanță. Indiferent de domeniul de activitate, principiile performanței sunt clare. Performanța, nu se naște din comoditate și în nici un caz nu este un produs al normalității, nu ”face frumos social”, nu-i…

    Citește →

  • Efectul sexului

    L-am privit cu zâmbetul larg, imprimat autistic pe buzele mele roșii și l-am ascultat atent cu urechile astupate în timp ce îmi explica teorii ale afacerilor prin țările africane. Gândul meu era la câțiva km depărtare, în apartamentul de peste drum de al meu, unde arhitectul mă apuca de păr cu degetele lui scurte, pe la spate, gol, apoi mă…

    Citește →

  • La mulți ani de ziua României

    Când m-am mutat eu în Polonia, în urmă cu mulți, mulți ani, erau puțini români pe aici, de obicei în familii mixte, care vorbeau ambele limbi și dintr-un sentiment național și dorință sinceră de a-și cunoaște conaționalii se întâlneau la ambasadă o dată sau de două ori pe an, de ziua României sau de întâi martie. În timpurile acelea, lucra…

    Citește →

  • Seara de marți

    M-a așteptat în ușă, cu zâmbetul ștrengăresc parțial vizibil prin barba stufoasă și paharul de vin roșu în mână. Tocmai urcasem patru etaje într-o scară de bloc nerenovată și deja scenariile criminale își făceau loc în mintea mea obosită. M-a liniștit familiaritatea apartamentului în care intrasem pentru prima dată, paharul de vin roșu și naturalețea din conversația noastră. Ne vedeam…

    Citește →

    Seara de marți
  • Culoarea favorită

    Gagiul se cunoștea la vinuri, bănuiesc, căci eu nu mă pricep, dar cum preferatul lui era roșu sec, presupun că era ceva sens în ce mi-a îndrugat pe subiect. În rest era moartea pulii și pentru un pușcăriaș în izolare. Am avut instinctul de-a mă căra instantaneu de cum ne-am văzut la ochi și ne-am zâmbit, când dinții lui strâmbi…

    Citește →

  • Tăiatul frunzei la câini pe LinkedIn

    Mă uit la pozele de pe LinkedIn cu toți fomiștii din business și îmi dau seama ce mare rahat e toată chestia asta. Ca și pe Facebook-ul, pe LinkedIn e doar reclamă, simularea muncii, ca dincolo simularea fericirea. Sunt câțiva care chiar se promovează, dar sunt puțini și mici, căci oamenii cu adevărata putere de decizie, care chiar fac afacerile,…

    Citește →