O cărămidă de încredere

~ Căpşunăriţa ~ 8 comentarii

M-am îmbrăcat în roșu. Era o seară caldă de toamnă pe străzile din Las Vegas, iar noi ne pregăteam să mergem la Fantasy. Mi-am pus o pereche de sandale roșii, rochie roșie și un palton roșu. Am zâmbit cu buzele roșii și am pornit-o pe jos. De la Bellagio la MGM unde aveam rezervarea la atelierul lui Joel Robuchon nu era departe, așa că am făcut puțină mișcare. Ulterior am realizat că, de la MGM la Luxor nu e chiar atât de aproape, însă plimbarea pe străzile din Vegas prin holurile hotelurilor și mașinile de joc cu oameni lipiți de scaune își are și ea farmecul ei.

Spectacolul a fost plăcut, cu fete frumoase, tinere și bine antrenate. Nu m-am putut abține să nu fac o comparare între sânii lor și ai mei, zâmbind satisfăcută de ceea ce mi-a oferit mama natură.

Ne-am întors la hotel pe jos în briza serii, printre valuri de oameni, neoane colorate și multe reclame la prostituate și stripteuze. Eram prea înamorată de el, că să observ altceva din jurul meu, până i-am auzit cuvintele:

– Toți bărbații se uită la tine.
– Poftim, da de unde, i-am răspuns mirată.
– Da, se uită, mi-a confirmat el. Si tu ești cu mine, mi-a zâmbit satisfăcut.

M-a intrigat pe loc și cu o privire îndoielnică, am început să deschid ochii. În State e un pic mai greu să observi dacă cineva se uită după tine, căci albii se cam feresc să le curgă ochii, iar negrii nu sunt chiar atât de agresivi. Deci, trebuie să-ți deschizi ochii bine și să știi ce cauți, pentru că, contactul e foarte rapid, mai ales când mergi pe stradă.

Și, surpriză, avea dreptate.

Defilam pe Vegas Strip lângă un bărbat, iar bărbații pe care îi întâlneam în cale se uitau lacomi după mine. Admit că a fost un moment de glorie fantastic și posibil o cărămidă importantă la încrederea în sine pe care o posed, dar și o lecție de viață.

M-am simțit puternică și șarmantă, curtată și admirată. Si îmi place să mă simt așa.

Sunt conștientă că nu am să posed o asemenea putere toată viața, dar sunt femei care o au și care nu o au. Nu ține de frumusețea exterioară, deși inevitabil aspectul joacă un rol cheie, ci de forța și șarmul interior. Eu sunt conștientă de forța mea, știu cum să o manevrez, cum să mă joc cu ea și cum să o expun.

De aceea, mi-se pare pueril să aud comentarii dese despre gagici mai tinere, care inevitabil exista. Sunt convinsă că, sunt frumoase și deștepte, și cu toate calitățile lor in dotare, dar nu cu ale mele. Eu, sunt eu și am calitățile mele, iar la vârsta asta, conștientă de ele.

Bărbații puternici și bogați, trecuți de 45

~ Căpşunăriţa ~ 37 comentarii

Mă sună. A început undeva pe la Crăciun cu urări inocente, apoi la anul nou, iar în ultimul timp tot mai insistent. Vrea să-mi audă vocea, să-mi spună că e expirat, doar ca să mă facă să râd cu gura până la urechi, să-mi povestească învățături arabe ori ca să-și facă planuri cu mine, cum că, o să ne vedem cândva, pe undeva, între Kuwait și Polonia, planuri deșarte, cu finalitate problematică.

În mod sigur l-am inspirat, căci a început să meargă regulat la sală, iar recent i-am sugerat să se urce din nou pe motocicletă după 20 de ani.

Nu neg că, îmi place atenția. Sunt prin natura attention sucker, ca orice săgetătoare ce se respectă. El e capricorn, nu neapărat target-ul meu, dar cu siguranță ceva ce merită investigat. Se pare că sunt un magnet pentru bărbații puternici și bogați trecuți de 45, care ar vrea și își permit, să mai guste un pic din viață la a doua tinerețe. Un fel de ultim sărut pasional înainte de a-și depune armele pe altarul vieții. Bănuiesc că, sunt cuceriți de amestecul dintre frumusețea mea tinerească, mintea coaptă și șarmul îndrăzneț.

Pe de altă parte și mie îmi place să mă joc cu ei, pentru că îi știu în lesă, strânși bine pe deget de o verighetă strălucitoare, într-un mariaj insipid, obosiți de muncă, responsabilitate și amăgiți de avere. Sunt ținte ușor de nimerit, pentru că toți caută aceeași femeie. Sofisticată, cu față de copil, vicleană și inocentă deopotrivă, care să le arate interes și un dram de afecțiune.

Din nou afaceri

~ Căpşunăriţa ~ 27 comentarii

Încercam azi de zor să mă conectez cu un potențial partener de afaceri și numai nu mergea cum voiam eu. Pe scurt, tipul nu e deosebit de inteligent, nici interesant, doar că frate-su miliardar, e proprietarul uneia dintre cele mai mari platforme de vânzări online din State.

Nu îmi mergea de fel flow-ul la discuții, pentru că profesional tipul era varză, iar întrebările mele concrete în loc să-l impresioneze, l-au speriat. Am încercat să-l perii un pic, dar era cu basketball-ul, nu cu fotbalul, cum mă mai am eu. Deși, s-ar putea să sponsorizeze oamenii o echipă de fotbal europeană. Momentan le au cu Lakers.

Am încercat cu farmecele, dar stăteam cam prost la casual style – uitasem de întâlnire și nu m-am spălat pe cap de dimineață, ba chiar mai avem și dureri de rinichi. Și mergea greu frate, până apare o consoartă poloneză, nouă directoriță pe aici, avansată recent, care a considerat de cuviință să mă terfelească, că îmi pusesem haina puțin udă pe paltonul ei pentru sesiunea foto.

Am înghițit remarca fără să comentez, cum aș fi făcut de obicei, iar el s-a întors spre mine mirat:

  • What a …? What is her problem?
  • I do not know, am facut eu pe inocenta.
  • In this company works a lot of women, maybe 90%.
  • Only 60%, but if I tell them that you are single, for sure at least 3 will be interested in you.
  • For sure not that one.

Am râs cu gura până a urechi și s-a prins legătura.

Din dilemele oamenilor ocupați

~ Căpşunăriţa ~ 53 comentarii

In singurul weekend care mi-a rămas liber din martie, vor sa se întâlnească cu mine doi băieți. Cel de 30 de ani e scorpion, iar cel de 31, e sagatator. Unul e englez, celălalt e polonez. Unul e prof de sport, și câștiga cam jumătate din cât fac eu, celălalt e englez și câștiga in lire. Polonezul fute mai bine, dar englezul e mai cu bun simț. Pe polonez l-a apucat acum disperarea pentru mine, iar cu englezul îmi fac planuri de vizitat Londra. Polonezul e un bun ascultător, inteligent, frumos, dar prea frustrat fata de mine, manifestându-se și prin crize de furie, ironii și multă critica la adresa mea. Englezul e banal, închis, repetitiv, dar onest de încântat de mine, complimentându-mă mereu. Polonezul m-a prezentat familiei extinse, de care nu am fost prea încântată, iar englezul m-a declarat femeia ideală.

Anul trecut i-am băgat pe amândoi intr-un weeked, englezul sâmbătă, polonezul duminică. Acum, îmi cere fiecare un weekendul întreg, iar eu va trebui sa aleg?

Femeile și Pasărea Vopsită

~ Căpşunăriţa ~ 16 comentarii

Sunt multe elemente în cartea lui Kosiński, care mi-au rămas în minte, dar cu siguranță uciderea Ludmilei, a avut pentru mine o conotație aparte. Pentru că, doar o femeie, poate înțelege cu adevărat ura altei femei, brutalitatea și forța ei de propagare. Ludmila este un personaj din cartea Pasărea Vopsită, o femeie nebună ce cutreieră pădurile, ademenind bărbații. Ea fute tot ce prinde, câteodată mânată de o dorință nebună pentru sex, iar fiecare bărbat însurat ce își bate cu succes nevasta, visează să se termine între picioarele ei. Povestea Ludmilei nu reflectă atât de puternic caracterul ei, marcat de un viol în adolescența timpurie, pe cât reflectă caracterul general al femeilor, ale nevestelor bătute de soți, umile, slabe și molcome în fața bărbatului, dar pline de ură, răzbunătoare și puternice față de alte femei, potențiale rivalele posesoare de bărbați ademeniți. Aceste femei slabe, firave și supuse ce se lasă bătute și violate de soți în tăcere, o jupoaie de vie pe Ludmila, în miezul zilei, pline de ură și frustrare. Și nu, nu pentru ea, ci pentru soții lor neglijenți, abuzivi și trădători.

Femeile sunt creaturi curioase, urmașe ale Evei, păcătoasa supremă, au fost pedepsite cu o lipsă de raționament grotească în privința bărbaților. Prietene la cataramă, vecine de nădejde și surori în suferință, ele devin neînfricate dușmance, rivale otrăvitoare și ucigașe fără de milă, când bărbatul, acest măr al discordiei delicios, este prins la mijloc. Cazul clasic de infidelitate în cuplu este cu prietena nevestei, care râvnește în tăcere la a poseda între picioare, tot ce are mai bun sora ei de suflet, vecina de scară sau amica, cu dinții mai albi, știindu-se printre femei că, un bărbat luat, e garanția calității.

Se spune că femeile se aranjează pentru bărbați, că se machiază și se împodobesc pentru a le atrage atenția, pentru a-i cuceri și a le intra în grații. Nimic mai fals, căci bărbații, creaturi primitive și oneste, sunt cel mai mult atrași de o femeie goală, naturală, eliberată de corvoada machiajului excesiv sau a hainelor de firmă. Femeile se împopoțonează pentru ele, pentru propria lor vanitate, într-o luptă acerba de rivalitate cu consoartele lor.

Femeile sunt stâlpii societății, temelia ordinii și orânduirii sociale, pe care nu o conduc și pe care nu și-o asumă în mod deschis, dar pe care o susțin printr-o complicitate tăcută, mânate de o gelozie acută pentru potențialele rivale. Ele nu sprijină alte femei din invidie, mai ales atunci când le lipsește bărbatul sau sunt nemulțumite de ceea ce el le oferă.

Kosiński ca orice scriitor sofisticat, alege să exploreze femeia în starea ei pură, sălbatică și dezinteresată de bărbat. O alege pe Ludmila, al cărui sistem de valori și raportare în relațiile umane a căpătat o nouă conotație după actul violului. Valorile și nevoile ei s-au alterat, mutându-și punctul de echilibru de la nevoia de a avea un bărbat la nevoia acută de sex, de plăcere fizică individuală. Femeia fără de bărbat e un radical mult prea liber, mult prea periculos, de unde și nevoia dominantă a consoartelor de a o anihila.

Jucarii pentru copii

~ Căpşunăriţa ~ 16 comentarii

Băieților le place să construiască, să facă poduri peste ape și tuneluri prin stânci. Băieților le place să repare, telecomanda cu butoanele nefuncționale, radio fără de semnal sau mașina stricată. Știu treaba asta din copilărie, de pe vremea când eu și frate-meu primeam fiecare câte o jucărie. Eu o luam pe a mea, mă jucam cu ea până mă plictiseam, apoi o puneam într-un loc de cinste, frumos aranjat și la vedere, în caz că mă mai interesează de ea pe viitor, ceea ce rar se mai întâmplă. El se juca, cu a lui, până se plictisea, apoi o dezmembra cu plăcere, numai ca, ulterior să o reasambleze la loc, câteodată în întregime, alteori parțial.

Unor băieți le place să repare femei. Când găsesc o femeie pe gustul lor o iubesc cu patimă, până se plictisesc, apoi decid că a venit vremea să o dezasambleze, puternic interesați de construcția ei interioară. După ce o fac ferfeliță, dezmembrând-o în bucăți, încep procesul de reasamblare. Cu ocazia asta, și cu cele mai bune intenții in minte, decid că e momentul să-i aducă îmbunătățiri, de aceea au tendința de o monta la loc după gustul și preferințele lor. Când procesul e aproape complet, realizează că produsul asamblat nu tocmai cel scontat, așa că trudesc și mai intens să-și perfecționeze realizarea, angajându-se si mai profund în muncă. După ce obosesc, iau o pauză, doar ca să observe o altă jucărie, tentantă de dezasamblat.

Îmi place să fiu legată

~ Căpşunăriţa ~ 13 comentarii

În timpul sexului… nu foarte strâns, dar nici prea delicat.

Îmi place să fiu legată de picioare, la ochi, de mâini, de pat sau de orice piloni, ce s-ar putea găsi prin cameră.

Am fost legată cu eșarfe, echipament de bondage, cu haine, dar încă nu cu sfoară.

Prima dată când am fost legată, am ieșit imediat din strâmtoare, speriată de noua mea postură. Când ești legată pierzi controlul, iar eu eram prea obișnuită să fiu mereu la putere. Apoi am fost legată din nou și m-am supus amuzată. M-am jucat vreo două zile cu experiență în minte, și am găsit-o interesantă. Așa că am încercat din nou. A început să-mi placă, iar acum îmi doresc să fiu legată pentru că asta mă excită. Idea că cineva mă leagă, strâns și cu putere, iar mai apoi mă linge pofticios, îmi provoacă furnicături între picioare. Dacă îmi pune și un căluș în gură, mă umezesc instantaneu.

Când ești legată, nu pierzi doar controlul superficial al situației, ci și nevoia de a fi permanent conectată la gânduri, cu mintea la următorul pas din jocul sexului. Să îl sărut pe nas, sau să încep să i-o sug, când intră în mine, mai așteptă? Întrebările astea inutile, care de obicei ne invadează mintea în timpul unei partide de sex, dispar. Când sunt legată, toate întrebările sunt inutile, pentru că eu nu decid în legătură cu nimic. O primesc, mai delicat sau moale, după cum vrea celălalt, în gură sau în pizdă, după bunul lui plac. Când sunt legată pot să mă relaxez, pentru că știu că nu am oricum control.

Nu las însă, pe oricine să mă lege, iar încrederea asta presupune un anumit grad de intimitate cunoaștere și compatibilitate.

Ucrainieni prin Polonia

~ Căpşunăriţa ~ 23 comentarii

Azi am avut o discuție plăcută cu doamna care face curat la noi în birouri, o ucraineancă mai în vârstă, micuță, simpatică și harnică. Mi-a spus în poloneza ei puternic accentuată, că îi place foarte mult cum mă îmbrac, de fiecare dată diferit și foarte frumos. Mi-a mărturisit că, îi plac oamenii frumos îmbrăcați și aranjați dintotdeauna, povestindu-mi că, la școală a avut un profesor care se îmbrăca, cu același pulover murdar zilnic, și avea și părul nespălat, iar când vorbea cu ea, ea se uita în altă parte și el nu înțelegea de ce. Doamna cu părul vopsit în roșu și ochii delicat conturați de un creion negru, mi-a mai povestit că, lucrează în două locuri, câte 15 ore pe zi, șase zile pe săptămână, ca să își întrețină băiatul. Un flăcău blond, cu o față de ucrainian sănătos, arătându-mi mândră poza cu permisul lui de conducere, recent luat. Băiatul învață la technikum, un fel de liceu de meserii, undeva în sudul Poloniei, și refuză să se mute cu părinții, că au doar o garsonieră închiriată, iar el vrea camera lui.

Am avut un sentiment de compasiune pentru doamna ucraineancă, ce stătea pe vremuri la 4 ore de Kiev si 8 de Moscova, iar acum muncește în Polonia câte 15 ore pe zi, șase zile din săptămână, ca să-și întrețină feblețea la școli, că poate va avea o viață mai bună decât are ea.

Am pe aici o amică/cunoștință ucraineancă, cu care am lucrat împreună. Pe vremea aia nu ne-am suportat, ea trăgând la greu pe nas la vremea aia, iar eu fiind mai puțin empatică și mai înțepată. S-a mutat în Polonia la 15 ani, făcându-și studiile aici, iar acum face munci de birou, ca export manager. Au susținut-o financiar părinții, taică-su lucrând pe la arabi. Are în ea o singurătatea și o înstrăinare, ce au împins-o pe mult alcool, ocazional prafuri și orgii sexuale. I-au dat părinții bani să-și ia un apartament, iar ea i-a împrumutat (pe termen nelimitat) unui șmecher local. Umblă cu mafioți, proprietari de prostituate și bătăuși de polițiști.

Cu câțiva ani în urmă, când a început exodul ucrainienilor, m-am întâlnit pe casa scării la 8 dimineața cu un ucrainian. Stătea pe pervazul ferestrei de la etajul unu, lângă o geantă, câteva ambalaje mototolite și un iaurt început. M-am uitat la ochii lui pierduți și am știut automat că abia ajunsese în Polonia. Probabil se adăpostise în scara de blog, pentru câteva ore, fiind primul refugiu care i-a căzut în minte. L-am întrebat dacă e bine și dacă are nevoie de ceva în poloneză. Nu prea a înțeles dar mi-a zis, dar mi-a răspuns că e ok.

Nu simt o compasiune deosebită pentru ucrainienii care vin în Polonia, mai ales după ce m-am educat puțin în istoria Poloniei, și ce am vizitat Lviv alături de istorici polonezi, mergând în cimitirul polonez de acolo, confiscat în tăcere, dar îi înțeleg. Cândva am fost și eu în postura lor, mutându-mă în două țări străine doar cu o valiză și multe speranțe.

Pentru entertainment recomand Wołyń.

Karma pulii

~ Căpşunăriţa ~ 16 comentarii

Îmi scrie englezul: „Lunch on Friday?”

Eu: „Maybe dinner”

El: „How are you? Ok, sure!”

Eu: ”I am great. I just came from the tennis lesson”

El: „Cool. I love tennis. I’m great also.”

Eu: „We should play”

El: „Definitely.”

Deci, Englezul nu se lasă, vine să mă fută, numai că eu aștept ciclul. Karma pulii lăsate!!!!

***

Dintr-un alt film: vorbeam acum câteva zile cu proful de sport, care tot mă caută, de când i-am aruncat momeala că, aș fi dispusă să mă mut la el în oraș, pentru un salariu corespunzător. Eu îl întreb când vine să mă fută și el în reproșează că, nu îl bag în seamă destul și uit să-i scriu. Apoi îmi explică, cum e el ocupat în weekend cu prietenii lui, iar eu doresc distracție plăcută și  mult succes. El se oftică și nu pricepe ruperea mea de pulă. I-aș putea spune că am opțiuni și de aia mi-se rupe de el, dar nu ar înțelege, așa că dau din umeri și închei discuțiile inutile. O fi bun la pat băiatul, frumușel, curat, dar discuțiile cu el îmi ard deja neuronii, iar pizza 2+1 nu mă mai stimulează. Au trecut vremurile studenției.